Translate in your language ;)

vineri, 18 noiembrie 2011

Doar o completare

In propria ta singuratate gandeste-te ca atunci cand o lumina se aprinde nu este intotdeauna de bun augur. Nu totdeauna prieteniile incheiate fara nici un motiv le poti recupera, dar totdeauna acele prietenii pierdute dor cel mai mult.
Momentul in care iti dai seama ce ai pierdut in urma unei alegeri gresite poate insemna imposibilitatea de a mai recupera orice farama de prietenie adevarata.

Un moment necunoscut

Cand toata lumea se asteapta mai putin apare si acel "drum de salvare", dar niciodata in acel moment nu te gandesti daca este sau nu cu adevarat salvator sau este doar o iluzie a neincrederii si a dorintei de a evada din rutina. Precum ii spuneam unui prieten: "poate exista zile in care vrei sa te rupi de rutina si sa faci ceva spontan si salbatic", dar probabil aceasta evadare nu iti va aduce prea multe beneficii sufletesti.
Incercand sa evadezi dintr-o lume caruia simti ca nu ii apartii, cel mai probabil o sa indepartezi persoanele dragi de langa tine si, intr-un final, o sa iti dai seama ca esti singur intr-o alta lume straina.
Incercand sa iubesti in propriul tau fel poate fi cea mai nepretuita bogatie a vietii!

Draga jurnal,

Care este oare cea mai buna cale de a fi fericit? Cum ar putea oamenii sa gandeasca intr-o singura directie? desigur,pozitiva.... Fiecare persoana percepe lumea intr-un anumit mod, o analizeaza printr-o metoda unica, personalizata... pentru ca asta suntem: un unicat.
Multa lume crede ca viata este asa cum ti-o creezi, dar nu este asa. Viata este plina de alegeri pe care tu trebuie sa le faci, dar mai exista si acel gen de alegeri care "sunt incluse in pachet". Traind in Romania pur si simplu nu ai timp pentru alte activitati. Zilele trecute am vazut pe strada, intr-o zona centrala, un cuplu (gay, bineinteles). In momentul in care cei doi s-au oprit si au inceput sa se sarute, timpul s-a oprit in loc....toata lumea era incremenita cum de se poate intampla asa ceva tocmai "la noi in curte". Ideile comuniste inca isi fac simtita prezenta, degeaba exista o multitudine de elemente moderne in vietile noastre. Asadar....am ajuns la concluzia primordiala: nu incerca sa schimbi un popor, pentru ca vei fi schimbat. ;)

miercuri, 16 noiembrie 2011

Salve

Ma gandeam azi daca este chiar necesar ca in viata sa faci unele alegeri care, in mod constient, te vor afecta. Probabil este doar o inchipuire a sufletului sau, poate, este o dorinta necontrolata de dominare. Viata este precum o prajitura imensa din care fiecare isi ia propria bucata. Este plina de amagiri si de o forma speciala satisfactie.
Exista oare momente in care fiecare persoana opreste, si doar pentru o secunda, timpul? Exista oare aceasta dragoste perfecta, aceasta raza de lumina care te poate calauzi in intunericul plin de monotonie? Sau este doar o iluzie plina de sperante si asteptari desarte?
Probabil nu vom sti niciodata raspunsul, dar e placut sa te gandesti....

marți, 15 noiembrie 2011

Draga jurnal,

Incerc sa ma gandesc la trecutul meu "glorios" ca fiind rampa mea de "lansare" in viata. Fiecare relatie te invata lucruri noi, te indeamna spre mai mult...sau doar iti face viata si mai acra.
Prima mea relatie a fost la o varsta frageda,dar a fost cea care m-a introdus in lumea gay. Pana la urma a fost ceva frumos. Partenerul meu a fost un om minunat, mult mai matur decat mine, care mi-a aratat o alta fata a unei relatii...acea bazata pe sinceritate, comunicare si intelegere, si nu bazata doar pe sex. A fost genul de relatie care era stabila din toate punctele de vedere, dar ii lipsea ceva...probabil era din cauza varstei mele, probabil vroiam ceva nebunesc, o relatie spontana sau...poate nu eram obisnuit cu aceasta noua lume, in care putem fi eu insumi, o lume pe care putine pesoane hetero o cunosc. Am descoperit o alta cale de a ma manifesta, dar ca intotdeauna apar acele mustrari de constiinta ca ceea ce faci nu este bine, apoi urmeaza convingerile religioase, etice etc. Presupun ca acela a fost motivul despartirii noastre, totul s-a intamplat brusc.
Depresiile erau tot mai dese.Nu ma puteam impaca cu gandul ca eram gay, nu mi se parea normal, nu puteam sa imi accept orientarea sexuala. Imi repetam incontinuu ca este doar o iluzie si ca, probabil, a fost doar o curiozitate. Ma gandeam la ce vor spune prietenii, dar mai ales familia (acesta este un subiect mai delicat). Timpul a trecut...gandurile au zburat....dar multe au inceput sa se intample...

Prima impresie

E greu sa fi gay...mai ales intr-o lume plina de discriminare, o lume interesata doar de timpul pe care il pierde, o lume meschina. Ma gandesc zilnic daca aceasta viata secreta pe care o am va fi vreodata scoasa la iveala, voi avea vreodata curajul sa recunosc aceasta orientare? oare de cat timp va fi nevoie pana cand lumea va intelege ca si eu...noi suntem persoane normale si chiar nu ar trebui sa fim judecati pentru ceea ce ne place, ci pentru modul in care ne comportam cu lumea din jurul nostru. Suntem doar oameni cu sentimente!