Salve....din nou!

Vinovat! Recunosc! Am promis incontinuu ca o sa mai scriu pe aici, insa viata o ia uneori pe o cale foarte dinamica.

Desi ultima mea postare era despre faptul ca DA, in sfarsit m-am indragostit si mi-am descoperit jumatatea, am realizat chiar inainte de a face o greseala uriasa, financiar vorbind, ca ceva este in neregula in perfecta mea poveste.
Desi multa lume crede, NU, nu sunt frustrat....intamplarile din trecut m-au facut sa trec peste si sa nu imi pierd optimismul. Nu pot spune ca nu a fost o poveste frumoasa, desi scurta, insa tind sa cred ca este o noua lectie a vietii.

Revenind la prezent, ma gandeam zilele trecute daca exista undeva, si ma refer in Romania, cuplul gay perfect. Nu sunt critic sau rau-intentionat, insa am avut ocazia de a calatori in America pentru o perioada de cateva luni si acolo am descoperit o noua lume.
Desi la noi in tara, toate paradele gay sunt menite pentru a educa populatia, nimeni nu cred ca realizeaza ca, in acest moment, Romania nu este pregatita pentru asa ceva. Chiar si eu, "membru al generatiei pos-comuniste" am avut o anumita retinere cand am dat fata in fata cu cupluri gay acceptate de oameni hetero. Si aici nu ma refer la prieteni apropiati si rude, ci la o societate intreaga, care se uitau la un cuplu gay sarutandu-se cu acea privire...cand iti e mai mare dragul si te bucuri pentru ei.

Schimbarea aceasta de mentalitate m-a adus cu picioarele la nivelul solului si am inceput sa privesc problema comunitatii gay din Romania cu alti ochi. Nu vreau sa fac aici o analiza a factorilor sau a tipurilor de persoane din aceasta tara.
Tocmai de aceea am hotarat ca o transform acest jurnal in ceva mai dinamic, ceva care sa contribuie in esenta sa la o mica schimbare.

P.S. Stiu ca suna de parca sunt un erou, dar incerc sa ma adun pentru ca intr-o zi sa pot fi out.

Kiss & Love ;)

Mai raman putin

Vorbe, idei, pareri, prejudecati. O multitudine de elemente pe care viata noastra se bazeaza. Nevoia pe care o simti de a avea pe cineva seara cu tine, o persoana careia poti sa-i spui orice, sa construiesti o relatie cu baze rezistente. O sti? Simti ca ai gasit persoana potrivita?.....
Te rupi de realitate si iti imaginezi orice, orice aveti in comun si ar putea deveni ceva frumos, un simplu gest, un sentiment...insa totul se destrama...incet, tot mai incet....Tot ce putea deveni ceva dispare in abisul trecutului...un gol in suflet, inca o iluzie.
Nu stiu ce sa cred, nu stiu ce sa fac. Ma simt amortit sufleteste si vad in viitor stagnarea, planarea asupra unui punct mort si ma intreb: " De ce faci aceleasi greseli? Experienta trebuia sa te invete deja...dar nu, guverneaza inima in locul principiilor si moralitatilor..."
Ce sa zic? Am inceput sa iubesc din nou, sa simt acea dorinta de a strange in brate persoana de langa mine si sa pasim in lumea visarii.
Inca astept...un semn, o mica speranta sa se aprinda in zare, sa stiu ca pot face un pas inainte de a renunta. Rabdare? Mai este, insa nu destula pentru a initia noi vise, pentru a criteriile morale ale rationamentului...Lasa-ti inima deschisa, vei sti ce doresti...